Plângerile lui Ieremia 5
  • 1 ,,Adu-Ţi aminte, Doamne, de ce ni s'a întîmplat! Uită-Te şi vezi-ne ocara!
  • 2 Moştenirea noastră a trecut la nişte străini, casele noastre la cei din alte ţări!
  • 3 Am rămas orfani, fără tată; mamele noastre sînt ca nişte văduve.
  • 4 Apa noastră o bem pe bani, şi lemnele noastre trebuie să le plătim.
  • 5 Prigonitorii ne urmăresc cu îndîrjire, şi cînd obosim, nu ne dau odihnă.
  • 6 Am întins mîna spre Egipt, spre Asiria, ca să ne săturăm de pîne.
  • 7 Părinţii noştri, cari au păcătuit, nu mai sînt, iar noi le purtăm păcatele.
  • 8 Robii ne stăpînesc, şi nimeni nu ne izbăveşte din mînile lor.
  • 9 Ne căutăm pînea cu primejdia vieţii noastre, căci ne ameninţă sabia în pustie.
  • 10 Ne arde pielea ca un cuptor, de frigurile foamei.
  • 11 Au necinstit pe femei în Sion, pe fecioare în cetăţile lui Iuda.
  • 12 Mai marii noştri au fost spînzuraţi de mînile lor; Bătrînilor nu le -a dat nici o cinste
  • 13 Tinerii au fost puşi să rîşnească, şi copiii cădeau supt poverile de lemn.
  • 14 Bătrînii nu se mai duc la poartă, şi tinerii au încetat să mai cînte.
  • 15 S'a dus bucuria din inimile noastre, şi jalea a luat locul jocurilor noastre.
  • 16 A căzut cununa de pe capul nostru! Vai de noi, căci am păcătuit!
  • 17 Dacă ne doare inima, dacă ni s'au întunecat ochii,
  • 18 este din pricină că muntele Sionului este pustiit, din pricină că se plimbă şacalii prin el.
  • 19 Dar Tu, Doamne, împărăţeşti pe vecie; scaunul Tău de domnie dăinuieşte din neam în neam!
  • 20 Pentruce să ne uiţi pe vecie, şi să ne părăseşti pentru multă vreme?
  • 21 Întoarce-ne la Tine, Doamne, şi ne vom întoarce! Dă-ne iarăş zile ca cele de odinioară!
  • 22 Să ne fi lepădat Tu de tot oare, şi să Te fi mîniat Tu pe noi peste măsură de mult