Iov 41
  • 1 Poţi tu să prinzi Leviatanul cu undiţa? Sau să -i legi limba cu o funie?
  • 2 Îi vei putea petrece papura prin nări? Sau să -i străpungi cu un cîrlig falca?
  • 3 Îţi va face el multe rugăminţi? Îţi va vorbi el cu un glas dulce?
  • 4 Va face el un legămînt cu tine. ca să-ţi fie rob pe vecie?
  • 5 Te vei juca tu cu el ca şi cu o pasăre? Îl vei lega tu, ca să-ţi înveseleşti fetele?
  • 6 Fac pescarii negoţ cu el? Îl împart ei între negustori?
  • 7 Îi vei acoperi pielea cu ţepuşe, şi capul cu căngi?
  • 8 Ridică-ţi numai mîna împotriva lui, şi nu-ţi va mai veni gust să -l loveşti.
  • 9 Iată că eşti înşelat în aşteptarea ta de a -l prinde: numai să -l vezi, şi cazi la pămînt!
  • 10 Nimeni nu este atît de îndrăzneţ ca să -l întărîte. Cine Mi s'ar împotrivi în faţă?
  • 11 Cui sînt dator, ca să -i plătesc? Supt cer totul este al Meu.
  • 12 Vreau să mai vorbesc iarăş de mădularele lui, şi de tăria lui, şi de frumuseţea întocmirii lui.
  • 13 Cine -i va putea ridica veşmîntul? Cine va putea pătrunde între fălcile lui?
  • 14 Cine va putea deschide porţile gurii lui? Şirurile dinţilor lui cît sînt de înspăimîntătoare!
  • 15 Scuturile lui măreţe şi puternice, sînt unite împreună ca printr'o pecete;
  • 16 se ţin unul de altul, şi nici aerul n'ar putea trece printre ele.
  • 17 Sînt ca nişte fraţi cari se îmbrăţişează, se apucă, şi rămîn nedespărţiţi.
  • 18 Strănuturile lui fac să strălucească lumina; ochii lui sînt ca geana zorilor.
  • 19 Din gura lui ţîşnesc flacări, scapără schintei de foc din ea.
  • 20 Din nările lui iese fum, ca dintr'un vas care fierbe, ca dintr'o căldare fierbinte.
  • 21 Suflarea lui aprinde cărbunii, şi gura lui aruncă flacări.
  • 22 Tăria lui stă în grumaz, şi înaintea lui sare groaza.
  • 23 Părţile lui cele cărnoase se ţin împreună, ca turnate pe el, neclintite.
  • 24 Inima lui este tare ca piatra, tare ca piatra de moară care stă dedesupt.
  • 25 Cînd se scoală el, tremură vitejii, şi spaima îi pune pe fugă.
  • 26 Degeaba este lovit cu sabia; căci suliţa, săgeata şi pavăza nu folosesc la nimic.
  • 27 Pentru el ferul este ca paiul, arama, ca lemnul putred.
  • 28 Săgeata nu -l pune pe fugă, pietrele din praştie sînt ca pleava pentru el.
  • 29 Nu vede în ghioagă decît un fir de pai, şi rîde la şuieratul săgeţilor.
  • 30 Supt pîntecele lui sînt ţepi ascuţiţi: ai zice că este o grapă întinsă peste noroi.
  • 31 Face să clocotească fundul mării ca un cazan, şi -l clatină ca pe un vas plin cu mir.
  • 32 În urmă el lasă o cărare luminoasă; şi adîncul pare ca pletele unui bătrîn.
  • 33 Pe pămînt nimic nu -i este stăpîn; este făcut, ca să nu se teamă de nimic.
  • 34 Priveşte cu dispreţ tot ce este înălţat, este împăratul celor mai mîndre dobitoace.``