Iov 6
Română Sfânta Biblie · 30 verses
- 1 Iov a luat cuvîntul şi a zis:
- 2 ,,Oh! de ar fi cu putinţă să mi se cîntărească durerea, şi să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă,
- 3 ar fi mai grele decît nisipul mării: de aceea îmi merg cuvintele pînă la nebunie!
- 4 Căci săgeţile Celui Atotputernic m'au străpuns, sufletul meu le suge otrava, şi groază Domnului bagă fiori în mine!
- 5 Sbiară măgarul sălbatec cînd are verdeaţă? Mugeşte boul cînd are de mîncare?
- 6 Poţi mînca ce -i fără gust şi fără sare? Are vreun gust albuşul unui ou?
- 7 Orice lucru de care aş vrea să nu m'ating, acela -i hrana mea, fie cît de greţoasă ea!
- 8 O, de mi s'ar asculta dorinţa, şi de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea!
- 9 De ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, întindă-Şi mîna şi să mă prăpădească!
- 10 Îmi va rămînea măcar această mîngîiere, această bucurie în durerile cu cari mă copleşeşte: că niciodată n'am călcat poruncile Celui Sfînt.
- 11 La ce să mai nădăjduiesc cînd nu mai pot? La ce să mai aştept, cînd sfîrşitul se ştie?
- 12 Tăria mea oare este o tărie de piatră? Trupul meu e de aramă?
- 13 Nu sînt eu lipsit de ajutor, şi n'a fugit mîntuirea de mine?
- 14 Cel ce sufere are drept la mila prietenului, chiar dacă părăseşte frica de Cel Atot puternic.
- 15 Fraţii mei s'au arătat înşelători ca un pîrîu, ca albia pîraielor cari trec.
- 16 Un sloi le turbură cursul, zăpada se îngrămădeşte pe ele;
- 17 vine arşiţa vremii şi seacă, vine căldura soarelui, şi li se usucă albia.
- 18 Cete de călători se abat din drumul lor, se cufundă în pustie, şi pier.
- 19 Cetele celor din Tema se uită ţintă la ele, călătorii din Seba sînt plini de nădejde cînd le văd.
- 20 Dar rămîn înşelaţi în nădejdea lor, rămîn uimiţi cînd ajung la ele.
- 21 Aşa sînteţi şi voi acum pentru mine. Voi îmi vedeţi necazul, şi vă îngroziţi!
- 22 V'am zis eu oare: ,Daţi-mi ceva, cheltuiţi din averile voastre pentru mine,
- 23 scăpaţi-mă din mîna vrăjmaşului, răscumpăraţi-mă din mîna celor răi?`
- 24 Învăţaţi-mă, şi voi tăcea; faceţi-mă să înţeleg în ce am păcătuit.
- 25 O cît de înduplecătoare sînt cuvintele adevărului! Dar ce dovedesc mustrările voastre?
- 26 Vreţi să mă mustraţi pentru tot ce am zis, şi să nu vedeţi decît vînt în cuvintele unui desnădăjduit?
- 27 Voi năpăstuiţi pe orfan, prigoniţi pe prietenul vostru.
- 28 Uitaţi-vă la mine, vă rog! Doar nu voi minţi în faţă!
- 29 Întoarceţi-vă, nu fiţi nedrepţi; întoarceţi-vă, şi mărturisiţi că sînt nevinovat!
- 30 Este vreo nelegiuire pe limba mea, şi nu deosebeşte gura mea ce este rău?